REVELAŢIILE DE LA ŞINCA VECHE


Era o zi primăvăratecă de februarie când, îndemnată de un puternic imbold interior, am ajuns să vizitez Templul Ursitelor, descoperire arheologică aflată la câţiva kilometri de satul Şinca Veche, judeţul Braşov. Dintre cunoscuţii mei, toţi cei care îl vizitaseră aveau păreri împărţite: unii fuseseră impresionaţi de frumuseţea lui, alţii nu îl găseau ca fiind un loc deosebit.Ceva însă îmi spunea că acolo voi găsi ceva ce-mi va umple sufletul de încântare, şi mi-am dorit din toată inima să ajung în acel loc.
La câţiva kilometri de drumul european dintre Braşov şi Făgăraş, micul sat, cu aerul său arhaic, foarte liniştit, părea să se afle în afara timpului. Din loc în loc, câte un indicator modest, ne orienta către situl arheologic, găzduit de poalele unui deal pe care localnicii îl numesc Pleşu. Ajunşi acolo, am fost impresionaţi de peisajul deluros
superb, la orizont străjuind cu maiestuozitate masivul Munţilor Făgăraş. La intrarea în pădure am fost întâmpinaţi de o cruce mare, din beton, simbol al sfinţeniei locurilor.

Dealul şi pădurea ce adăpostesc lăcaşul de la Şinca Veche


Câteva trepte săpate în pământ urcau către intrarea lăcaşului de formă piramidală, construit de mână omenească într-o stâncă fragilă, din gresii de Perşani şi acoperit cu o folie de plastic, pentru protecţie.

Templul de la Şinca Veche

Până acum s-au descoperit cinci încăperi, cu 2 altare şi un turn spiralat, ce comunică în zona superioară cu exteriorul, deschizătura aceea permiţând luminii naturale să pătrundă în templu. Mi-a atras atenţia în mod deosebit acest Turn al Luminilor, deoarece forma sa de spirală este întrutotul specială, şi reflectă foarte sugestiv motivul Spiralei Universale a Creaţiei, model al evoluţiei vieţii în toate formele ei, de la 0 la plus infinit. Capătul spiralei se opreşte într-o deschizătură prin care pătrunde Soarele, la fel cum şi evoluţia noastră se sfârşeşte prin contopirea cu Lumina, cu Dumnezeu-Tatăl. De asemenea, deschizătura superioară este astfel conformată încât se poate recunoaşte uşor, pentru cei care vor să vadă, yantra Yin-Yang- jumătate de lumină, jumătate din perete de stâncă.

Turnul Luminilor


Turnul reflectă lumina printr-o fereastră în stâncă până în altarul principal, care este înconjurat pe toate laturile sale de un filon de cuarţ alb, lat cam de 2-3 degete, a cărui folosinţă nu a putut fi explicată de arheologi, dar care poate fi uşor dedusă de cei care au cunoştinţe în legătură cu proprietăţile cristalelor. Astfel, cuarţul, numit şi Gheaţa Eternităţii sau Piatra Puterii, este un bun ghid spiritual, calmează, relaxează, vindecă, purifică, aduce inspiraţie, clarviziune, concentrare şi claritate mentală, pune în legătură cu ghizii spirituali şi deschide accesul spre alte dimensiuni existenţiale, creează o atmosferă propice pentru meditaţie şi rugăciune, conferă iluminare spirituală. Toate acestea sunt cum nu se poate mai potrivite pentru pentru o activitate de natură iniţiatică, asa cum se presupune că a fost cea de la Şinca Veche. Dintre toate însă, să reţinem în special proprietatea de a facilita călătoriile interdimensionale, lucru care se leagă de alte simboluri şi inscripţii de pe pereţii peşterii.

Fereastra interioară ce reflectă lumina din Turn în altarul principal

Filon de cuarţ ce străbate întregul altar principal, înconjurându-l

În altarul principal, numit de localnici şi Grota Speranţelor, se spune că dorinţele devin realitate, şi la acest fenomen participă din plin şi filonul de cuarţ, care amplifică mult energiile creatoare de tip mental, ajutându-le să se manifeste cu putere şi mai rapid în dimensiunea fizică, materială. Pe unul din pereţi există o nişă săpată în stâncă, ce adăposteşte unul dintre cele mai sugestive simboluri, steaua lui David ce încadrează binecunoscuta yantră Yin-Yang. Tăieturile în stâncă sunt foarte clare şi precise, iar de o parte şi de alta sunt sculptate simbolurile alfa şi omega.

Steaua lui David şi yantra Yin-Yang
(sub ele banda filonului de cuarţ)

Steaua lui David si yantra Yin-Yang (la stanga si la dreapta simbolului se disting cu dificultate insemnele alfa si omega)

Steaua lui David este reprezentarea în plan a câmpului electromagnetic uman, numit şi Merkaba. Corpul mental, emoţional şi cel fizic uman prezintă fiecare câte o stea tetrahedronică, adică o stea alcătuită din doua tetrahedroane (două piramide cu feţe triunghiulare întrepătrunse). Steaua mentală este de natură electrică, masculină, şi se roteşte spre stânga; steaua emoţională este de natură magnetică, feminină, şi se roteşte spre dreapta; cea a corpului fizic nu se roteşte. În anumite condiţii de direcţionare a energiei se poate determina şi rotirea stelei fizice, rezultând astfel Merkaba, vehiculul de lumină ce poate transporta entitatea oriunde în spaţiu şi în timp (vehicul de călătorie spaţiu-timp, antigravitaţional).Am ajuns deci la un alt indiciu ce pare să contureze imaginea de portal interdimensional a templului de la Şinca Veche.

Steaua tetrahedronică




Merkaba
(imagine preluată de pe www.wolfcreekarts.com)

Yantra Yin-Yang pune în lumină armonia ce rezultă din polaritatea Universului (+,-; masculin-feminin; cer-pământ; lumină-întuneric, etc), sugerată şi de literele greceşti alfa şi omega.
Lângă această nişă, cu o substanţă roşie este pictat un profil bărbătesc, cu plete, ce poartă o cămaşă simplă, asemănătoare cu cele călugăreşti.Aici părerile au fost extrem de diferite: unii vizitatori considerau că bărbatul ar fi David, alţii că ar fi Iisus, iar alţii că l-ar reprezenta pe Zalmoxis. În ceea ce priveşte cercetările mele personale folosindu-mi cunoştinţele radiestezice, consider că cea mai mare probabilitate o are ultima ipoteză.

Profil bărbătesc pe unul din pereţii altarului


Pe peretele opus altarului principal se află încă un desen foarte sugestiv al Merkaba.De asemenea, încă un simbol asemănător am găsit pe un perete învecinat.

Merkaba la Şinca Veche


În afară de acestea, este demn de remarcat numărul mare de litere “M” inscripţionate pe pereţii încăperilor, iar eu sunt de părere că este vorba despre iniţiala cuvântului “Merkaba”.

Chip de femeie la Şinca Veche

Cel puţin misterios poate fi considerat un desen aflat pe unul din pereţii încăperilor de pe partea stângă a intrării, care reflectă un chip de femeie, cu părul lung, ochii negri, şi o coroniţă pe frunte. Informaţiile intuitive pe care le-am primit prin metode radiestezice , pe care aici nu le prezint ca fiind dovezi, ci ca şi cercetări şi convingeri personale, mi-au revelat în figura aceea feminină pe Mama Geea, zeiţa Pământului, cum o ştim din mitologie, care în acele vremuri era mult iubită şi deseori invocată în timpul călătoriilor interdimensionale, pentru că ea uşura adaptarea la noile condiţii existenţiale a celor ce veneau aici din alte planuri.
În unele zone ale altarului principal s-a detectat de către arheologi o sonoritate distinctă a rocii, ca de spaţiu gol subiacent.Din motive necunoscute nouă, săpăturile în acele zone au fost oprite, acestea fiind acoperite cu nişte grătare de lemn, pentru a nu se călca pe ele.Convingerea mea este că de fapt, până acum, s-a descoperit doar vârful ice-berg-ului, subsolul rezervându-ne încă multe surprize.


Grătare de lemn ce acoperă zonele “sensibile” ale templului

Cel puţin neobişnuită mi se pare asocierea acestui lăcaş cu o mănăstire de călugări creştini din anul 1700, când cele mai bine păstrate inscripţii sunt de origine ne-creştină, şi asemănările cu această tradiţie sunt doar interpretări, nu sunt evidenţe. Ceea ce m-a pus pe gânduri a fost în special un fragment din prezentarea video a d-nei Maria Bâgiu, preşedinta Fundaţiei ortodox-culturale “Maica Sfântă-Bucuria Neaşteptată”, care se ocupă de ocrotirea acestui lăcaş, fragment în care se trece cu mare graţie peste comentarea simbolisticii evidente a stelei lui David şi a yantrei Yin-Yang, aflate în altarul principal. Nici măcar nu se pomeneşte de ele, deşi sunt atracţia principală a locului! Mai în glumă, mai în serios, mi s-a părut destul de amuzant cum pelerinii creştini de la Şinca Veche se închinau cu evlavie si sărutau yantra “păgână” !

La exterior, pe drumul ce duce către schitul creştin nou întemeiat pe acelaşi deal, călătorul însetat găseşte un izvor cu apă dumnezeiesc de pură, unde ocrotitorii spun că se va construi o mică fântână, un Izvor al Tămăduirii.

Schitul creştin de la Şinca Veche


La final, va prezint câteva fotografii făcute în peşteră, care, în urma procesării ne-au surprins datorită apariţiei pe peliculă a unor formaţiuni luminoase foarte frumoase, în culori de albastru pur, galben, galben-verzui, galben-roşiatic. Cârcotaşii pot spune ca sunt
efecte ale blitz-ului, însă eu vă las pe dumneavoastră să decideţi.

















Altare improvizate de pelerini la Şinca Veche
(se observă formaţiunile luminoase albastre si galben-verzui în partea de sus a fotografiior)

Ca şi o concluzie proprie, pot spune că Şinca Veche a fost pentru mine o puternică experienţă spirituală, neaşteptată şi minunată în acelaşi timp, care nu face decât să-mi întărească convingerea că România este un tărâm deosebit, unde trecutul ascunde nenumărate comori spirituale, ce dovedesc un nivel superior de conştiinţă al celor ce au trăit aici de-a lungul mileniilor. Împreună ne putem bucura de ele şi putem face să renască lumina divină a acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, care aşteaptă cu răbdare să le înţelegem mesajele de peste timp.

Fitoterapia in stomatologie

Fitoterapia, aşa cum este ea cunoscută azi, reprezintă o ramură importantă a medicinei holistice, considerată de mulţi ca fiind medicina viitorului. Cunoscând şi experimentând numeroasele efecte secundare neplăcute ale medicamentelor alopate, mulţi oameni s-au îndreptat cu speranţă către proprietăţile vindecătoare ale substanţelor naturale, cu acţiune blândă şi fără riscuri. Fără a avea pretenţia deţinerii panaceului universal, fitoterapia ca metodă de tratament este din ce in ce mai cautată, ea oferind un spectru larg de remedii pentru o gamă vastă de afecţiuni; ceea ce este important de reţinut însă este că automedicaţia fără cunoştinţe solide în ceea ce priveşte afecţiunea de tratat şi remediul ales duc de multe ori la eşecuri, puse de multe ori pe seama ineficienţei fitoterapiei ca mijloc de vindecare. În realitate, cunoştinţele medicale sunt absolut necesare în aplicarea metodelor de vindecare naturale, cu plante sau preparate ale acestora.
Stomatologia este un domeniu în care interdisciplinaritatea este o necesitate.Atât metodele specifice medicinei dentare, cât şi cele specifice fitoterapiei pot conlucra în armonie pentru a obţine vindecarea.Din experienţa proprie pot spune ca tratamentele cu plante nu sunt eficiente fără o intervenţie locală imediată de specialitate. De exemplu, un abces nu se remite doar cu prişniţe sau alt ajutor fitoterapeutic fără un drenaj corect din punct de vedere medical. Astfel, este bine să ştiţi că înainte de a vă aplica singuri acasă metode de tratament naturiste, este bine să vă adresaţi initial medicului dumneavoastră stomatolog.
In stomatologie,plantele pot fi folosite sub formă de pulbere, macerat, infuzie sau decoct pentru clătiri bucale, gargarisme, şi chiar suc proaspăt, având efecte benefice mai ales pentru ţesuturile orale moi(mucoasa orală, parodonţiu).Dintre plantele ce pot fi folosite atât pentru prevenirea cât şi pentru tratarea afecţiunilor oro-dentare,menţionez:

1)ALOE (Aloe Vera)
-aparţine familiei Liliacee
-Descriere: Planta are înălţimea de 75-125 cm, având 12- 25 frunze late, cărnoase, în formă de lance, cu marginile în formă de dinte de fierăstrău, care cresc de la nivelul solului, greutatea unei frunze atingând între 700-1500 grame. Tulpina plantei se termină cu o floare de formă cilindrică galben-roşiatică.
-Principii active: aloina, gelul de aloe; vitamine, 20 de minerale, hormoni, aminoacizi, enzime, mono- şi polizaharide;
-Produsul vegetal folosit: frunzele;
-Acţiune farmacologică: antiseptic, antiinflamator, cicatrizant, analgezic, antibiotic, anestezic, antifungic, antiviral;
-Indicaţii în stomatologie: gingivite, parodontite (“parodontoza”), leziuni ale mucoasei bucale, stomatite, abcese.
-Mod de utilizare: suc proaspăt care se aplică pe zona afectată, clătiri, spălături cu suc proaspăt sau macerat.


2)BRUSTURUL (Arctium lappa)
-aparţine familiei Compositae
-Descriere:plană bienală,ierboasă,cu rădăcina cărnoasă,brun-închisă la exterior şi alb-gălbuie la interior,tulpina înaltă(25-65 cm),ramificată,cu frunze mari şi flori roşii-violacei.I se mai spune şi ciuline.
-Principii active:inulină 70%, tanin, vitamine din grupul B, ăruri de Ca, Mg, K, uleiuri volatile, substanţă antimicrobiană;
-Produsul vegetal folosit:rădăcina, mai rar frunzele şi fructele;
-Acţiune farmacologică:antiseptic, antiinflamator;
-Indicaţii în stomatologie:-gingivite, pioree alveolo-dentară, inflamaţii ale mucoasei bucale;
-Mod de utilizare:decoct din rădăcină(20g la 1l de apă se fierbe 4 minute, apoi se lasă să infuzeze 10 minute, sub formă de clătiri bucale, gargarisme.


3)CIMBRIŞOR DE CÂMP (Thymus serpillum)
-aparţine familiei Labiatae;
-Descriere-palntă aromată,jumătate ierboasă,jumătate lemnoasă cu tulpina ascendentă sau târâtoare şi lungă de 10-15 cm;frunze liniare sau rotund-eliptice;flori roz-purpurii;
-Produsul vegetal folosit-părţile ierboase ale plantei;
-Principii active:ulei volatil, acid cafeic, acid rozmarinic, tanin, principiu amar;
-Acţiune farmacologică:sedativ, antispastic;
-Indicaţii în stomatologie:nevralgia facială;
-Mod de utilizare:o pernă de plante din muşeţel, cimbrişor şi coada-şoricelului se pune pe zona afectată, iar în timpul zilei se beau cu înghiţituri rare 2 căni de ceai de cimbrişor.

4)COADA-CALULUI (Equisetum arvense)
-aparţine familiei Equisetaceae;
-Descriere:plantă erbacee, perenă, lipsită de frunze, cu două feluri de tulpini:tulpini fertile, simple, brune, care după fructificare putrezesc şi în locul lor apar tulpini sterile, mai subţiri, verzi;planta în întregime are înfăţişarea unui con;
-Produsul vegetal folosit:tulpini sterile verzi;
-Principii active:-ulei volatil, bioxid de siliciu, săruri de potasiu, acid salicilic;
-Acţiune farmacologică:antimicrobian, antihemoragic;
-Indicaţii în stomatologie:gingivită, gingivoragii, stomatite;
-Mod de utilizare;macerat sub formă de clătiri bucale, gargară.

5)COADA ŞORICELULUI (Achillea millefolium)
-aparţine familiei Compositae
-Descriere:plantă ierboasă ,vivace, aromatică, înaltă de 20-70 cm şi cu tulpina puţin păroasă;are două feluri de tulpini aeriene, unele mai groase, florifere, foliate, ramificate la partea superiară şi terminându-se cu capitule formate din flori mici şi altele sterile, purtând numai frunze;fructul este o achenă;
-Produsul vegetal folosit:florile;
-Principii active:-ulei volatile, cineol, borneol, limonene, azulen, achileină, acid achileic,acizi organici, formic, acetic, propionic, alcool etilic, metilic;
-Acţiune farmacologică:antiinflamator,dezinfectant;
-Indicaţii în stomatologie:abcese dentare;
-Mod de utilizare-clătiri bucale cu macerat.

6) MUR (Rubus fructicosus)
-aparţine familiei Rosaceae
-Descriere:arbust prevăzut cu spini, tulpina anguloasă, dreaptă sau curbată, cu frunze palmat-compuse, păroase pe faţa internă, flori albe sau roze, fructe cărnoase, compuse, negre, cu gust dulce-acrişor;
-Produsul vegetal utilizat:-frunze, fructe
-Principii active:vitamina C, tanin, flavone, acizi organici;
-Acţiune farmacologică:antiseptic, astringent, antiinflamator, hemostatic;
-Indicaţii în stomatologie:gingivite;
-Mod de utilizare-extern-clătiri bucale si gargarisme cu infuzie concentrată(2 linguriţe la o cană de apă) de 2-3 ori pe zi.

7) MUŞEŢEL (Matricaria chamomilla)
-Descriere:-plantă ierboasă,anuală,spontană,tulpina înaltă de 20-30 cm,frunze de două ori penat-compuse,flori mici,grupate în capitule la vârful ramurilor.
-Produsul vegetal folosit:-flori fără peduncul;
-Principii active:-ulei volatile, azulen, flavonoide, acizi graşi, substanţă de natură cumarinică cu acţiune spasmolitică, acid salicilic, săruri de potasiu;
-Acţiune farmacologică:anestezic, dezinfectant, antiinflamator,
antiseptic, bactericid, bacteriostatic, cicatrizant;
-Indicaţii în stomatologie:-gingivite, abcese, leziuni ale mucoasei bucale
-Mod de utilizare-extern-infuzie, macerat sub forma de clătiri bucale.

8) SALVIA (Salvia officinalis)
-aparţine familiei Labiatae
-Descriere:plantă pe jumătate lemnoasă, pe jumătate ierboasă, cu tulpina dreaptă,de 30-70 cm;tulpina şi ramurile sunt acoperite cu peri albi, frunzele verzi-cenuşii sau argintii cu gust aromat, puţin amar; florile sunt de culoare violacee sau albastră, câteodată albă.Planta întreagă are un miros puternic şi un gust înţepător;
-Produsul vegetal folosit:-frunze, vârfuri florale;
-Principii active:uleivolatil, fitoestrogeni, mucilagii, saponine, flavonoide, vitaminele B, C, enzime, săruri minerale;
-Acţiune farmacologică:-antiinflamator, antiseptic, cicatrizant;
-Indicaţii în stomatologie-gingivite, afte bucale, abcese dentare;
-Mod de utilizare:-loţionări bucale cu macerat de plantă ( se poate asocia cu cerenţel,muşeţel).

9) STEJARUL (Quercus robur)
-aparţine familiei Fogaceae;
-Descriere:-copac înalt, puternic ramificat, frunze scurt peţiolate, flori mascule şi feminine, fructul este reprezentat de ghindă;formează păduri întinse în zonele de şes şi de deal;
-Produsul vegetal folosit:-scoarţa de pe ramuri tinere de 2-4 ani, ghinda;
-Principii active:tanin, acid cvercitanic, acid elagic, galic, principii amare, fluoroglucina, substanţe pectice, rezine, oxalat de calciu;
-Acţiune farmacologică:-astringent, antiinflamator, hemostatic;
-Indicaţii în stomatologie:-gingivite, inflamaţii ale mucoasei bucale;
-Mod de utilizare:-extern-băi de gură cu decoct concentrat din 50g frunze şi scoarţă la 1l de apă.

10) SULFINA (Melilotus officinalis)
-aparţine familiei Leguminoase;
-Descriere:-plantă erbacee, bienală, meliferă, cu tulpina dreaptă, înaltă de 80-200 cm, frunze trifoliate, flori mici, galbene, creşte prin fâneţe, semănături;
-Produsul vegetal folosit:-ramuri florifere;
-Principii active-glicozide cumarinice, melilotizidă, glucoză, tanin, ulei volatil;
-Acţiune farmacologică:-antiseptic, antiinflamator, vulnerar;
-Indicaţii în stomatologie:-gingivite, abcese dentare, afte bucale;
-Mod de utilizare:extern, gargară cu infuzie de plantă (1 linguriţă de flori la 250 ml de apă clocotită).

11) TURIŢA MARE (Agrimonia eupatoria)
-aparţine familiei Rosaceae;
-Descriere:plantă erbacee, perenă, înaltă de 30-100 cm, acoperită cu perişori fini, frunze mari, rizom scurt. târâtor, flori hermafrodite galben-aurii, fructul este o achenă;creşte sălbatică prin tufişuri, crânguri, livezi;
-Produsul vegetal folosit-planta întreagă fără rădăcină;
-Principii active:-substanţe amare, tanin, ulei volatil, bioxid de sulf, acid ascorbic, nicotinic, vitamina K, cvercitrină, acid ursolic;
-Acţiune farmacologică:-antiinflamator, cicatrizant;
-Indicaţii în stomatologie:afte, leziuni bucale;
-Mod de utilizare:-extern, infuzia (1 linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită se infuzează 2 minute) se foloseşte sub formă de clătiri bucale.

12)ANGELICA (Angelica archangelica)
-aparţine familiei Apiaceae;
-Descriere:-plantă erbacee, vivace, cu un rizom scurt (napiform), gros şi cu rădăcina fusiformă, ramificată;culoarea rădăcinii este brun-deschisă la exterior, şi albicios-lăptoasă la interior;tulpina este robustă, înaltă de 1-2 m, fistuloasă, cilindrică, ramificată, striată; frunzele sunt mari, dinţate;flori numeroase albe-verzui aşezate în umbrelă compusă;fructele sunt turtite, de cca. 1 cm;
-Produsul vegetal folosit:-rădăcina şi rizomii recoltate în septembrie-noiembrie sau martie-aprilie;
-Principii active:-uleiuri eterice (terpene, eteri, esteri, sulfuri, polisulfuri etilice), alcooli, fenoli, cetone, aldehide;
-Acţiune farmacologică-antiinflamator, antiseptic;
-Indicaţii în stomatologie:-inflamaţii ale mucoasei bucale, stomatite;
-Mod de utilizare:-extern, clătiri bucale cu macerat sau infuzie de plantă

Proverbe biblice pentru o viaţă sănătoasă

1.Mai bine un prânz cu verdeţuri şi dragoste, decât un bou ingrăşat şi ură.

2.Drumul leneşului este ca un hatiş de spini, dar cărarea celor fără de prihană este netezită.

3.Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.

4.Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri cu strâmbătate.

5.Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

6.Cine işi bate joc de sărac, işi bate joc de Cel ce l-a făcut.

7.Cine capătă inţelepciune, işi iubeste sufletul ; cine păstrează priceperea găseşte fericirea.

8.Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri.

9.Cine are mila de sărac, împrumuta pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea.

10.Pâinea minciunii îi este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş.

11.Mai bine sâ locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare în casă.

12.Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne.

13.Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

14.Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă.

15.Mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Remedii naturale sau medicamente de sinteză?

Aceasta problemă a aparut o dată cu instalarea unui nou flagel mondial (mai mult sau mai putin mediatizat, din motive economice, lesne de inteles) :intoxicaţia medicamentoasă prin exagerarea consumului de medicamente de sinteza.Paradoxal, deşi ne laudăm cu o medicina modernă, dezvoltată şi cu o industrie la fel, totuşi numarul persoanelor suferinde de diferite afecţiuni a crescut şi continuă să crească.Concluzia: avem medicină, dar nu avem sănătate.
Cum s-a ajuns aici?
Fiinţei umane, construite în acord cu Legile şi Voinţa Divina, îi este necesar un anumit regim de viaţă, în armonie cu Universul.Separarea individului de Sursa Supremă (Dumnezeu) prin greşeli repetate şi incălcări ale Legilor universale duce, invariabil, la suferinţă.Aceasta este sursa primară a îmbolnăvirii.
Medicina alopată, cel puţin deocamdată, acceptă un model trunchiat al fiinţei umane, acela reprezentat strict de corpul fizic şi de procesele fizice şi bio-chimice ce se desfaşoară în el. Medicina holistică priveşte omul ca un întreg, luând în considerare şi corpurile sale subtile: energetic, astral, mental, cauzal, budic şi atmic, la fel de importante, sau chiar mai importante decât structura fizică, având în vedere că aceasta este determinată de celelalte.Orice suferinţă apare mai întâi în unul din aceste corpuri subtile, mult mai târziu manifestandu-se la nivel somatic. Astfel, spre exemplu, o greşeală repetată la nivelul corpului emoţional (ex: mânie, furie, îndreptată asupra celor din jur), va duce la îmbolnăvirea corpului fizic (afecţiuni hepatice).Aceasta interdependenţă este necesar a fi luată în seamă atunci cănd se urmareşte vindecarea reală a unui individ, deoarece substanţele chimice ţintite doar asupra efectului (afecţiunii hepatice în cazul nostru) nu vor acţiona şi asupra cauzei (starea frecventă de furie) şi se va obţine doar o ameliorare a problemei, în nici un caz rezolvarea ei.
Orice afecţiune are o cauză subtilă (chiar şi accidentele sunt atrase tot de greşeli ale persoanei respective) şi necesită tratament pe căi fizice şi pe căi subtile.Medicina viitorului aduce în prim plan îmbinarea metodelor alopate actuale adresate corpului fizic cu tehnicile medicinei complementare, adresate în special corpurilor subtile.Numai o astfel de asociere va da rezultatele dorite, însă pentru aceasta este necesar să se renunte la false orgolii de ambele părţi, şi să se dorească o colaborare sinceră.
Starea de sănătate implică integritatea anatomo-functională, funcţii fiziologice optime, randament de viaţă maxim pe plan psiho-socio-cultural, toate fiind de fapt rezultatul armoniei cu Universul.În momentul în care acest echilibru se strică, apare suferinţa.
Întelegem prin “medicament” o substanţă sau un grup de substanţe de origine variabilă (minerală, vegetală, animală, artificială) care introduse in organism pe diferite căi (orală, injectabilă,etc) ajuta la refacerea stării de sănătate a celui căruia îi sunt administrate.Acceptând fiinţa umană ca fiind un complex fizic si subtil, este uşor de intuit că “medicamentul” trebuie să se adreseze în egală măsură acestor două aspecte, bivalenţa fiind absolut necesară.
Medicamentele de sinteză iniţial copiau structura chimică a unor remedii naturale, acum însă există şi reţete independente de acestea. Substanţele chimice obţinute în laborator actionează strict asupra corpului fizic şi nu într-un mod neapărat optim, deoarece nu sunt perfect compatibile cu acesta prin lipsa componentei energetice.În cantităţi mici acestea nu creează neplăceri, însa în cazul consumului cronic organismul va suferi efectele secundare ale acestora.În plus, acumularea lor în organism se face rapid şi depurarea acestor “deşeuri” necesită un efort consumptiv din partea acestuia pentru purificare.Un exemplu arbitrar ar fi efectul de “limbă incarcată” apărut după consumul de antibiotice, ce reflectă acest efort de purificare al corpului.Metabolizarea produşilor chimici improprii şi curăţarea organismului necesită un consum mare de energie din rezervele energetice proprii; iată astfel că deşi se obtine o ameliorare în ceea ce priveşte afectiunea tratată, per total apare o intoxicare a organismului cu deşeuri chimice, greu de epurat, şi spolierea lui de rezerve energetice.
In aceste conditii ne putem intreba: merită într-adevăr?
Aceste tipuri de produse medicamentoase vor avea întotdeauna o acţiune cu două tăişuri:un efect benefic principal şi multe altele dăunătoare, secundare.
Stările de intoxicare ale organismului sunt cauze importante de boală, şi acestea rezultă în urma unei alimentaţii nepotrivite, a poluării mediului înconjurator (tutun, gaze de eşapament), a intoxicaţiei medicamentoase, şi nu în ultimul rând autointoxicarii cu pesimism şi gânduri negative.
Să nu uităm că de-a lungul timpului multe dintre medicamente au fost retarse de pe piaţă după ce au fost comercializate ani buni, pentru că s-au dovedit dăunătoare (vezi cazul Vioxx, Algocalmin, Aulin, etc; ca şi o completare, Algocalminul încă se mai comercializează la noi in ţară, deşi în Occident a fost retras din consum de prin anii ’70-’80, datorită efectelor sale secundare grave; în România se poate achiziţona liber, fără reţetă, deşi este periculos- produce agranulocitoză!).
Dopajul medicamentos actual are, de fapt, o motivaţie mult mai tristă: oamenii işi cauta disperaţi salvarea din propria mizerie şi suferinţă în lucruri exterioare, uitând că, de fapt, sunt proprii lor stapâni, şi doar de ei inşişi depinde propria vindecare.Oamenii se aşteaptă ca medicul să le rezolve problemele printr-o pilulă, şi nici nu le trece prin cap că de fapt sunt singurii responsabili pentru starea in care se află şi in acelaşi timp singurii capabili să o corecteze!
Revenind la remedii, este evident că trebuie adusă o imbunătăţire celor actuale.Sunt necesare remedii cu acţiune mai blandă, fără efecte secundare, naturale, compatibile cu structura organismului, care să se adreseze în principal cauzei şi secundar efectelor. Plantele medicinale, în acest sens, reprezintă o alternativă viabilă, ele furnizând pe lângă un substrat fizic si chimic necesar vindecării şi unul energetic subtil, capabil să pună in rezonanţă fiinţa cu sfere benefice si vindecatoare ale Universului.Astfel,ele au proprietatea de a acţiona atât asupra corpului fizic, cât şi asupra celorlalte corpuri uman caracteristice (eteric, astral, mental, cauzal, budic şi atmic) deţinând toate premisele necesare unei vindecări complete, profunde.Trebuie insă să se ţină cont de anumite reguli de administrare, proprietăţile plantelor să fie pe deplin cunoscute, iar prescrierea lor să se facă de către un specialist, cel mai bine medic, care să aiba baza teoretică şi practică a unei astfel de proceduri.Automedicaţia de tip empiric, indiferent că este vorba de medicina alopată sau complementară, a avut de-a lungul timpului numeroase dezavantaje şi chiar efecte nedorite greu de reparat ulterior.

Cazuistica clinică actuală, insă, demonstrează că apariţia unor boli grave, violente, necesită medicaţie violentă, care să acţioneze eficient într-un timp scurt, important fiind efectul de moment şi mai putin efectele secundare. Aceasta se intamplă datorită nivelului scazut de constiinţă al civilizaţiei actuale, care neglijează de multe ori cele mai elementare reguli de prevenţie. În aceste cazuri medicamentele de tip alopat au o mai mare eficienţă; în schimb, în cazul unor afecţiuni cronice, sunt indicate tratamentele pe bază de substanţe naturale.
Sensul ascendent pe care îl are dezvoltarea civilizaţiei noastre reclamă transformari adecvate şi rapide şi în domeniul sănătaţii, iar medicina holistică are toate şansele să se impună ca medicină a viitorului.

ENERGIA FUNDAMENTALĂ A VIEŢII

Poate v-aţi întrebat de multe ori, văzând unele cazuri de longevitate umană, cum anume au reuşit acei oameni sa trăiască până la venerabile vârste ce depăşesc 100 de ani? În epoca noastră atingerea şi depăşirea acestei vârste este considerată deja un record, deşi în trecut oamenii ajungeau la vârste de câteva sute de ani în mod frecvent.

S-au facut diverse speculaţii:că ar fi din cauza kefirului de capră, sau al dietei vegetale, sau al slăninei cu ceapă acompaniate de un pahar de vin roşu pe zi, şi câte şi mai câte....Adevărul este însă altul.

Fiinţele care beneficiază de o mare longevitate sunt fiinţe care trăiesc un proces de rezonanţă continuă, sau constant menţinută, cu ENERGIA FUNDAMENTALĂ A VIEŢII. Această rezonanţă este menţinută cu anumite atitudini launtrice, nu neapărat cu anumite obiceiuri de viaţă, însă este adevărat că şi obiceiurile sănătoase favorizează starea de sănătate şi, implicit, de longevitate a fiinţei umane.De multe ori,l a aceste fiinţe, rezonanţa este menţinută inconştient, pentru că acestea nu cunosc detalii despre existenţa acestei energii, însă sunt capabile să o simtă şi să o întreţină conform cu anumite tendinţe lăuntrice pe care le-au dobândit de-a lungul experienţelor proprii.

Pentru a beneficia de binecuvântarile unei astfel de rezonanţe, trebuie să cultivăm in noi acele stări, atitudini, gânduri care susţin viaţa pe toate nivele ei, trebuie să avem curiozitatea de a analiza şi alte faţete ale vieţii cu care suntem mai putin obisnuiţi. Astfel iubirea faţă de întreaga Creaţie, înţelegerea şi admiraţia faţă de miracolul Existenţei, dar şi încercarea de a pătrunde misterele ei, sunt elemente care ne pun în legătură cu Energia Vieţii.

Energia Vieţii este cea care ne susţine, cea care însufleţeşte materia, corpul fizic, având ca element definitoriu ACTIUNEA. Tot ceea ce deţine viaţă, acţionează. De aceea viaţa trăită la cel mai înalt nivel este o acţiune frenetică, continuă.

Exista o ramură a Ayurvedei, numita Rasayana, ce se ocupă de factorul reîntinerire, pe toate nivele fiinţei.Ea ne invaţă cum să ne dezvoltăm cât mai mult rezonanţa cu energia fundamentală a vieţii, prin tehnici şi metode ce folosesc şi elemente ajutătoare (plante, substanţe naturale), dar în primul rând ne ajută cum să avem o atitudine corectă faţă de viaţă.

Bioterapeuţii lucrează cu această energie a vieţii, transferând din preaplinul divin această formă de energie celor ce vin la ei pentru vindecare.Din păcate, dacă "pacientul" nu menţine acea rezonanţă creată, rezultatele sunt temporare, iar vindecarea completă nu poate surveni. De aceea, este bine să ne dezvoltăm singuri capacitatea de a stabili rezonanţe benefice cu Universul, si pentru aceasta există metode diferite care coincid cu ridicarea nivelului de constiinţă prin evoluţie personală.

Prin meditaţie putem iniţia, amplifica rezonanţa cu această energie, ne putem autoobserva. Astfel, putem percepe zonele corpului nostru, ale fiinţei noastre care prezintă un deficit energetic, sau care sunt corect hrănite. De multe ori, rezonanţa corectă cu această energie poate constitui singurul remediu necesar pentru vindecare.

Viaţa este un dar al lui Dumnezeu. Ea trebuie respectată în toate formele ei. Prin ea, paradoxal, ni se oferă şansa de a ne întoarce la Dumnezeu, de a evolua şi a ajunge, din nou, la Sursa noastră.E un dar ce presupune experimentare dar mai ales, bucuria experimentării. Starea de rezonanţă cu Energia Fundamentala e Vieţii este, de fapt, rezonanţa constantă, continuă, cu Dumnezeu.Aici regăsim punctul de plecare al sacroterapiei, rugăciunea fiind mijlocul cel mai uşor de a realiza apropierea noastră de Tatăl Ceresc.Rugăciunea presupune aspiraţia cu iubire şi ardoare către Dumnezeu şi menţinerea Lui constantă în conştiinţa noastră.O astfel de rugăciune are toate şansele de a aduce vindecarea, tocmai datorită faptului că cel care se roagă este conectat în acele momente la inepuizabila sursă de vitalitate a universului, şi este hrănit cu substanţa subtilă de care are nevoie.

Efectele subtile ale plantelor asupra fiintei umane

CIMBRUL- conferă claritate şi imperturbabilitate mentală, curaj, demnitate, rezistenţă, perseverenţă, forţa de a trece peste orice piedici, ajută fiinţa să-şi găseasca orientarea, să-şi menţină scopul, conferă tenacitate; activează Manipura chakra.


BUSUIOC- conferă destindere, dilatare, relaxare, linişte, armonie, pace launtrică, netezime şi fineţe la nivel fizic, optimism, euforie, stare de bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea intelectului şi studiul, dă confort, siguranţă, blândeţe; e o planta magică a iubirii, dinamizează chakra inimii (Anahata chakra).


VOLBURA- conferă expresivitate, voioşie, impuls spre autocunoaştere, creşte receptivitatea senzorială.


RĂCHITANUL- confera calitatea de stabil, senzaţia de a fi puternic ancorat în realItate, imperturbabil, echilibrat, vitalizat.


BRUSTURE- aduce în fiinţă calitatea de solid, manifestată pe toate nivelele, densificarea aurei, vitalizare, cel mai bun antidot pentru starea de labilitate.


PIRUL- senzaţie de unitate, demnitate, verticalitate, tărie de caracter, onestitate, integritate.


MUŞEŢEL- senzaţie de calmare, emoliere, catifelare, stare de protecţie, alinare, împăcareă suferinţe, puritate, candoare, inspiraţie artistică, maleabilitate, flexibilitate; ne pune în rezonanţă cu lumile angelice, în special cu îngerii păzitori.


TATANEASA- emolientă, dă senzaţia de nutriţie în întregul corp, calmant nervos, răcoritoare, regenerantă, conferă stabilitate, vitalitate, calm, tandreţe, răbdare, blândeţe, puterea de a alina, de a îndura.


ARMURARIU- priză de conştiinţă foarte bună asupra corpului fizic, senzaţie de unitate, de a fi pe “propriile picioare” , plăcerea de a exista în corp fizic, într-o lume fizică.


MESTEACĂN- stare de elevare, rafinament, inspiraţie artistică, pace, sacralitate, blândeţe, armonie, calm, seninătate, dispoziţie afectuoasă.


GĂLBENELE- efect echilibrant, de armonizare a fiinţei, iubire, compasiune, optimism, încredere, înlatura tendinţele depresive, tonic psihic şi fizic, blândeţe, împăcare, vindecarea traumelor emoţionale.

SHAMBALLA

Shamballa este de mult timp subiectul multor cercetări ezoterice, oculte. S-a spus despre ea că ar fi o lume subtilă în interiorul Pământului, ca este doar un nivel de constiinţă superior, însă, în realitate ea este o lume fizică, asemănătoare cu a noastră, aflată în dimensiunea a 5-a a Universului în care ne aflăm. Este vorba despre o planetă asemănătoare cu Terra , care are atmosferă proprie, relief, natură şi este populată cu entităţi umane, ca şi noi, însă ne diferenţiază nivelul de constiinţă, sensibil mai ridicat la acestea.
Oamenii de acolo sunt descrişi ca fiind “mai plini de lumină”, ceea ce relevă un nivel vibraţional superior; de asemenea, populaţia din Shamballa este mult mai restrânsă numeric, de ordinul sutelor, în timp ce pământenii numără cateva miliarde. Au însă mulţi vizitatori, din toate dimensiunile, care vin aici datorită faptului că in Shamballa există un loc unic în Univers, numit Garuda, unde se pot petrece vindecări instantanee.
Garuda este un complex de temple, cele mai multe dintre ele având rol de pregatire şi triaj în vederea sosirii în Centrul Vindecător. Pentru a accede la un astfel de dar divin , cum este darul vindecării, cei veniţi aici trebuie să-l merite şi să fie pe deplin pregatiti pentru el. În Shamballa nu există boli şi suferinţe, însă în Univers se află încă multe fiinţe care greşesc, şi işi caută apoi vindecarea la Garuda.
Centrul Vindecător este o zonă de vid cosmic unde se şterg toate informaţiile eronate primite de corpul fizic de la celelalte structuri ale fiinţei, redând astfel sănătatea deplină.
Cei din Shamballa au preocupari spirituale înalte, fiind fiinţe foarte evoluate, care în general sunt dedicate ajutorării celorlalţi, în special a civilizaţiilor mai puţin dezvoltate, din dimensiunile inferioare ale acestui univers.Dacă ar fi să ne imaginăm o lume curată, unde nu exista poluare, vicii, boli şi suferinţe, atunci aceea este Shamballa.
Există o strânsă legatură între Terra şi Shamballa; s-a vorbit foarte mult despre anumite porţi de acces în această lume aflate în diferite zone ale planetei noastre, în special in Tibet. Aceste porti sunt o realitate, însă ele nu duc către interiorul Pământului, ci către dimensiunea a 5-a, unde se află Shamballa. Şi în România există astfel de portaluri, dintre care unul la camera subterană descoperită în Munţii Bucegi şi altul la Varful Omu; căile de acces sunt protejate de scuturi energetice imposibil de violat, deci forţarea lor este o utopie, astfel incât rauvoitorii nu pot trece dincolo fără voia Shamballei.
Shamballa este un regat autonom, condus de regele Maha, care, datorită meritelor sale spirituale se află acum în afara ciclului reîncarnărilor, nu este afectat de trecerea timpului şi se află acolo din voinţa proprie, pentru a-i ajuta pe ceilalţi. El este secondat de Confreria Celor 11, un consiliu regal alcătuit din 11 maeştri, fiecare deţinând cheia câte unui templu din cele 11 care se aflâ în jurul Centrului Vindecător.
Shamballa are ca misiune, printre altele, să ajute omenirea în momentul Marii Treceri în Noua Lume. Pentru aceasta, este nevoie de o deschidere a noastră către planurile superioare ale existenţei, şi de o îmbunătăţire calitativă a nivelului nostru de conştiinţă, astfel încât să putem primi ghidările lor. Aflându-ne pe o treaptă rezonatorie apropiată de lumea lor vom facilita comunicarea cu ei (care poate fi subtilă, telepatică, sau chiar fizică) şi astfel vom primi informaţii şi sprijin preţioase care ne vor servi drept ajutor în ascensiunea noastră către Noua Lume.

INGERII VINDECATORI

Poate nu ştiaţi, îngerii sunt cei mai bine pregătiţi medici.Ori de câte ori avem nevoie de ajutor, într-o problemă de sănătate, este bine să-i apelăm pentru a primi sprijinul lor.Acest lucru se poate face fie printr-o rugăciune, fie printr-o meditaţie în care invocăm prezenţa şi ajutorul lor, fie punându-ne în rezonanţă cu ei prin intermediul cristalelor.
Ingerii sănătaţii sunt de mare folos în caz de afecţiuni fizice, dar şi emoţionale sau mentale.Ei vindecă şi restabilesc echilibrul in fiinţa umană, redându-i armonia, şi raspund întotdeauna cererilor sincere, însa niciodată nu încalcă liberul arbitru al bolnavului, şi nici nu trec peste voinţa divină. Astfel, ei niciodată nu vor veni să ajute dacă cel în cauză nu este deschis către acel ajutor; uneori, voinţa divină hotărăşte că cea mai bună cale de evoluţie a persoanei bolnave este prin suferinţa dată de acea acea afecţiune, şi atunci intervenţia îngerilor este în deplină concordanţă cu aceasta.
Arhanghelul Raphael este cel care se ocupă de toate activităţile medicinei subtile: prevenire, vindecare. Numele său inseamnă “Dumnezeu vindecă” şi el supraveghează toate activităţile medicale care se desfaşoară pe Pamant, fiind patronul medicilor, vindecătorilor, tuturor practicienilor artei vindecării de orice fel.De asemenea, inspiră oamenii de stiinţă în a descoperi noi remedii vindecătoare, în dezvoltarea tuturor ramurilor medicale, asistă procedurile medicale şi le coordonează, bineînţeles fără a încălca liberul arbitru al medicilor sau al pacienţilor.
Arhanghelul Raphael emană o lumină verde-smarald, care este culoarea sănatatii.