Proverbe biblice pentru o viaţă sănătoasă

1.Mai bine un prânz cu verdeţuri şi dragoste, decât un bou ingrăşat şi ură.

2.Drumul leneşului este ca un hatiş de spini, dar cărarea celor fără de prihană este netezită.

3.Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.

4.Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri cu strâmbătate.

5.Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

6.Cine işi bate joc de sărac, işi bate joc de Cel ce l-a făcut.

7.Cine capătă inţelepciune, işi iubeste sufletul ; cine păstrează priceperea găseşte fericirea.

8.Martorul mincinos nu ramane nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri.

9.Cine are mila de sărac, împrumuta pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea.

10.Pâinea minciunii îi este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş.

11.Mai bine sâ locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare în casă.

12.Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne.

13.Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

14.Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă.

15.Mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Remedii naturale sau medicamente de sinteză?

Aceasta problemă a aparut o dată cu instalarea unui nou flagel mondial (mai mult sau mai putin mediatizat, din motive economice, lesne de inteles) :intoxicaţia medicamentoasă prin exagerarea consumului de medicamente de sinteza.Paradoxal, deşi ne laudăm cu o medicina modernă, dezvoltată şi cu o industrie la fel, totuşi numarul persoanelor suferinde de diferite afecţiuni a crescut şi continuă să crească.Concluzia: avem medicină, dar nu avem sănătate.
Cum s-a ajuns aici?
Fiinţei umane, construite în acord cu Legile şi Voinţa Divina, îi este necesar un anumit regim de viaţă, în armonie cu Universul.Separarea individului de Sursa Supremă (Dumnezeu) prin greşeli repetate şi incălcări ale Legilor universale duce, invariabil, la suferinţă.Aceasta este sursa primară a îmbolnăvirii.
Medicina alopată, cel puţin deocamdată, acceptă un model trunchiat al fiinţei umane, acela reprezentat strict de corpul fizic şi de procesele fizice şi bio-chimice ce se desfaşoară în el. Medicina holistică priveşte omul ca un întreg, luând în considerare şi corpurile sale subtile: energetic, astral, mental, cauzal, budic şi atmic, la fel de importante, sau chiar mai importante decât structura fizică, având în vedere că aceasta este determinată de celelalte.Orice suferinţă apare mai întâi în unul din aceste corpuri subtile, mult mai târziu manifestandu-se la nivel somatic. Astfel, spre exemplu, o greşeală repetată la nivelul corpului emoţional (ex: mânie, furie, îndreptată asupra celor din jur), va duce la îmbolnăvirea corpului fizic (afecţiuni hepatice).Aceasta interdependenţă este necesar a fi luată în seamă atunci cănd se urmareşte vindecarea reală a unui individ, deoarece substanţele chimice ţintite doar asupra efectului (afecţiunii hepatice în cazul nostru) nu vor acţiona şi asupra cauzei (starea frecventă de furie) şi se va obţine doar o ameliorare a problemei, în nici un caz rezolvarea ei.
Orice afecţiune are o cauză subtilă (chiar şi accidentele sunt atrase tot de greşeli ale persoanei respective) şi necesită tratament pe căi fizice şi pe căi subtile.Medicina viitorului aduce în prim plan îmbinarea metodelor alopate actuale adresate corpului fizic cu tehnicile medicinei complementare, adresate în special corpurilor subtile.Numai o astfel de asociere va da rezultatele dorite, însă pentru aceasta este necesar să se renunte la false orgolii de ambele părţi, şi să se dorească o colaborare sinceră.
Starea de sănătate implică integritatea anatomo-functională, funcţii fiziologice optime, randament de viaţă maxim pe plan psiho-socio-cultural, toate fiind de fapt rezultatul armoniei cu Universul.În momentul în care acest echilibru se strică, apare suferinţa.
Întelegem prin “medicament” o substanţă sau un grup de substanţe de origine variabilă (minerală, vegetală, animală, artificială) care introduse in organism pe diferite căi (orală, injectabilă,etc) ajuta la refacerea stării de sănătate a celui căruia îi sunt administrate.Acceptând fiinţa umană ca fiind un complex fizic si subtil, este uşor de intuit că “medicamentul” trebuie să se adreseze în egală măsură acestor două aspecte, bivalenţa fiind absolut necesară.
Medicamentele de sinteză iniţial copiau structura chimică a unor remedii naturale, acum însă există şi reţete independente de acestea. Substanţele chimice obţinute în laborator actionează strict asupra corpului fizic şi nu într-un mod neapărat optim, deoarece nu sunt perfect compatibile cu acesta prin lipsa componentei energetice.În cantităţi mici acestea nu creează neplăceri, însa în cazul consumului cronic organismul va suferi efectele secundare ale acestora.În plus, acumularea lor în organism se face rapid şi depurarea acestor “deşeuri” necesită un efort consumptiv din partea acestuia pentru purificare.Un exemplu arbitrar ar fi efectul de “limbă incarcată” apărut după consumul de antibiotice, ce reflectă acest efort de purificare al corpului.Metabolizarea produşilor chimici improprii şi curăţarea organismului necesită un consum mare de energie din rezervele energetice proprii; iată astfel că deşi se obtine o ameliorare în ceea ce priveşte afectiunea tratată, per total apare o intoxicare a organismului cu deşeuri chimice, greu de epurat, şi spolierea lui de rezerve energetice.
In aceste conditii ne putem intreba: merită într-adevăr?
Aceste tipuri de produse medicamentoase vor avea întotdeauna o acţiune cu două tăişuri:un efect benefic principal şi multe altele dăunătoare, secundare.
Stările de intoxicare ale organismului sunt cauze importante de boală, şi acestea rezultă în urma unei alimentaţii nepotrivite, a poluării mediului înconjurator (tutun, gaze de eşapament), a intoxicaţiei medicamentoase, şi nu în ultimul rând autointoxicarii cu pesimism şi gânduri negative.
Să nu uităm că de-a lungul timpului multe dintre medicamente au fost retarse de pe piaţă după ce au fost comercializate ani buni, pentru că s-au dovedit dăunătoare (vezi cazul Vioxx, Algocalmin, Aulin, etc; ca şi o completare, Algocalminul încă se mai comercializează la noi in ţară, deşi în Occident a fost retras din consum de prin anii ’70-’80, datorită efectelor sale secundare grave; în România se poate achiziţona liber, fără reţetă, deşi este periculos- produce agranulocitoză!).
Dopajul medicamentos actual are, de fapt, o motivaţie mult mai tristă: oamenii işi cauta disperaţi salvarea din propria mizerie şi suferinţă în lucruri exterioare, uitând că, de fapt, sunt proprii lor stapâni, şi doar de ei inşişi depinde propria vindecare.Oamenii se aşteaptă ca medicul să le rezolve problemele printr-o pilulă, şi nici nu le trece prin cap că de fapt sunt singurii responsabili pentru starea in care se află şi in acelaşi timp singurii capabili să o corecteze!
Revenind la remedii, este evident că trebuie adusă o imbunătăţire celor actuale.Sunt necesare remedii cu acţiune mai blandă, fără efecte secundare, naturale, compatibile cu structura organismului, care să se adreseze în principal cauzei şi secundar efectelor. Plantele medicinale, în acest sens, reprezintă o alternativă viabilă, ele furnizând pe lângă un substrat fizic si chimic necesar vindecării şi unul energetic subtil, capabil să pună in rezonanţă fiinţa cu sfere benefice si vindecatoare ale Universului.Astfel,ele au proprietatea de a acţiona atât asupra corpului fizic, cât şi asupra celorlalte corpuri uman caracteristice (eteric, astral, mental, cauzal, budic şi atmic) deţinând toate premisele necesare unei vindecări complete, profunde.Trebuie insă să se ţină cont de anumite reguli de administrare, proprietăţile plantelor să fie pe deplin cunoscute, iar prescrierea lor să se facă de către un specialist, cel mai bine medic, care să aiba baza teoretică şi practică a unei astfel de proceduri.Automedicaţia de tip empiric, indiferent că este vorba de medicina alopată sau complementară, a avut de-a lungul timpului numeroase dezavantaje şi chiar efecte nedorite greu de reparat ulterior.

Cazuistica clinică actuală, insă, demonstrează că apariţia unor boli grave, violente, necesită medicaţie violentă, care să acţioneze eficient într-un timp scurt, important fiind efectul de moment şi mai putin efectele secundare. Aceasta se intamplă datorită nivelului scazut de constiinţă al civilizaţiei actuale, care neglijează de multe ori cele mai elementare reguli de prevenţie. În aceste cazuri medicamentele de tip alopat au o mai mare eficienţă; în schimb, în cazul unor afecţiuni cronice, sunt indicate tratamentele pe bază de substanţe naturale.
Sensul ascendent pe care îl are dezvoltarea civilizaţiei noastre reclamă transformari adecvate şi rapide şi în domeniul sănătaţii, iar medicina holistică are toate şansele să se impună ca medicină a viitorului.

ENERGIA FUNDAMENTALĂ A VIEŢII

Poate v-aţi întrebat de multe ori, văzând unele cazuri de longevitate umană, cum anume au reuşit acei oameni sa trăiască până la venerabile vârste ce depăşesc 100 de ani? În epoca noastră atingerea şi depăşirea acestei vârste este considerată deja un record, deşi în trecut oamenii ajungeau la vârste de câteva sute de ani în mod frecvent.

S-au facut diverse speculaţii:că ar fi din cauza kefirului de capră, sau al dietei vegetale, sau al slăninei cu ceapă acompaniate de un pahar de vin roşu pe zi, şi câte şi mai câte....Adevărul este însă altul.

Fiinţele care beneficiază de o mare longevitate sunt fiinţe care trăiesc un proces de rezonanţă continuă, sau constant menţinută, cu ENERGIA FUNDAMENTALĂ A VIEŢII. Această rezonanţă este menţinută cu anumite atitudini launtrice, nu neapărat cu anumite obiceiuri de viaţă, însă este adevărat că şi obiceiurile sănătoase favorizează starea de sănătate şi, implicit, de longevitate a fiinţei umane.De multe ori,l a aceste fiinţe, rezonanţa este menţinută inconştient, pentru că acestea nu cunosc detalii despre existenţa acestei energii, însă sunt capabile să o simtă şi să o întreţină conform cu anumite tendinţe lăuntrice pe care le-au dobândit de-a lungul experienţelor proprii.

Pentru a beneficia de binecuvântarile unei astfel de rezonanţe, trebuie să cultivăm in noi acele stări, atitudini, gânduri care susţin viaţa pe toate nivele ei, trebuie să avem curiozitatea de a analiza şi alte faţete ale vieţii cu care suntem mai putin obisnuiţi. Astfel iubirea faţă de întreaga Creaţie, înţelegerea şi admiraţia faţă de miracolul Existenţei, dar şi încercarea de a pătrunde misterele ei, sunt elemente care ne pun în legătură cu Energia Vieţii.

Energia Vieţii este cea care ne susţine, cea care însufleţeşte materia, corpul fizic, având ca element definitoriu ACTIUNEA. Tot ceea ce deţine viaţă, acţionează. De aceea viaţa trăită la cel mai înalt nivel este o acţiune frenetică, continuă.

Exista o ramură a Ayurvedei, numita Rasayana, ce se ocupă de factorul reîntinerire, pe toate nivele fiinţei.Ea ne invaţă cum să ne dezvoltăm cât mai mult rezonanţa cu energia fundamentală a vieţii, prin tehnici şi metode ce folosesc şi elemente ajutătoare (plante, substanţe naturale), dar în primul rând ne ajută cum să avem o atitudine corectă faţă de viaţă.

Bioterapeuţii lucrează cu această energie a vieţii, transferând din preaplinul divin această formă de energie celor ce vin la ei pentru vindecare.Din păcate, dacă "pacientul" nu menţine acea rezonanţă creată, rezultatele sunt temporare, iar vindecarea completă nu poate surveni. De aceea, este bine să ne dezvoltăm singuri capacitatea de a stabili rezonanţe benefice cu Universul, si pentru aceasta există metode diferite care coincid cu ridicarea nivelului de constiinţă prin evoluţie personală.

Prin meditaţie putem iniţia, amplifica rezonanţa cu această energie, ne putem autoobserva. Astfel, putem percepe zonele corpului nostru, ale fiinţei noastre care prezintă un deficit energetic, sau care sunt corect hrănite. De multe ori, rezonanţa corectă cu această energie poate constitui singurul remediu necesar pentru vindecare.

Viaţa este un dar al lui Dumnezeu. Ea trebuie respectată în toate formele ei. Prin ea, paradoxal, ni se oferă şansa de a ne întoarce la Dumnezeu, de a evolua şi a ajunge, din nou, la Sursa noastră.E un dar ce presupune experimentare dar mai ales, bucuria experimentării. Starea de rezonanţă cu Energia Fundamentala e Vieţii este, de fapt, rezonanţa constantă, continuă, cu Dumnezeu.Aici regăsim punctul de plecare al sacroterapiei, rugăciunea fiind mijlocul cel mai uşor de a realiza apropierea noastră de Tatăl Ceresc.Rugăciunea presupune aspiraţia cu iubire şi ardoare către Dumnezeu şi menţinerea Lui constantă în conştiinţa noastră.O astfel de rugăciune are toate şansele de a aduce vindecarea, tocmai datorită faptului că cel care se roagă este conectat în acele momente la inepuizabila sursă de vitalitate a universului, şi este hrănit cu substanţa subtilă de care are nevoie.

Efectele subtile ale plantelor asupra fiintei umane

CIMBRUL- conferă claritate şi imperturbabilitate mentală, curaj, demnitate, rezistenţă, perseverenţă, forţa de a trece peste orice piedici, ajută fiinţa să-şi găseasca orientarea, să-şi menţină scopul, conferă tenacitate; activează Manipura chakra.


BUSUIOC- conferă destindere, dilatare, relaxare, linişte, armonie, pace launtrică, netezime şi fineţe la nivel fizic, optimism, euforie, stare de bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea intelectului şi studiul, dă confort, siguranţă, blândeţe; e o planta magică a iubirii, dinamizează chakra inimii (Anahata chakra).


VOLBURA- conferă expresivitate, voioşie, impuls spre autocunoaştere, creşte receptivitatea senzorială.


RĂCHITANUL- confera calitatea de stabil, senzaţia de a fi puternic ancorat în realItate, imperturbabil, echilibrat, vitalizat.


BRUSTURE- aduce în fiinţă calitatea de solid, manifestată pe toate nivelele, densificarea aurei, vitalizare, cel mai bun antidot pentru starea de labilitate.


PIRUL- senzaţie de unitate, demnitate, verticalitate, tărie de caracter, onestitate, integritate.


MUŞEŢEL- senzaţie de calmare, emoliere, catifelare, stare de protecţie, alinare, împăcareă suferinţe, puritate, candoare, inspiraţie artistică, maleabilitate, flexibilitate; ne pune în rezonanţă cu lumile angelice, în special cu îngerii păzitori.


TATANEASA- emolientă, dă senzaţia de nutriţie în întregul corp, calmant nervos, răcoritoare, regenerantă, conferă stabilitate, vitalitate, calm, tandreţe, răbdare, blândeţe, puterea de a alina, de a îndura.


ARMURARIU- priză de conştiinţă foarte bună asupra corpului fizic, senzaţie de unitate, de a fi pe “propriile picioare” , plăcerea de a exista în corp fizic, într-o lume fizică.


MESTEACĂN- stare de elevare, rafinament, inspiraţie artistică, pace, sacralitate, blândeţe, armonie, calm, seninătate, dispoziţie afectuoasă.


GĂLBENELE- efect echilibrant, de armonizare a fiinţei, iubire, compasiune, optimism, încredere, înlatura tendinţele depresive, tonic psihic şi fizic, blândeţe, împăcare, vindecarea traumelor emoţionale.

SHAMBALLA

Shamballa este de mult timp subiectul multor cercetări ezoterice, oculte. S-a spus despre ea că ar fi o lume subtilă în interiorul Pământului, ca este doar un nivel de constiinţă superior, însă, în realitate ea este o lume fizică, asemănătoare cu a noastră, aflată în dimensiunea a 5-a a Universului în care ne aflăm. Este vorba despre o planetă asemănătoare cu Terra , care are atmosferă proprie, relief, natură şi este populată cu entităţi umane, ca şi noi, însă ne diferenţiază nivelul de constiinţă, sensibil mai ridicat la acestea.
Oamenii de acolo sunt descrişi ca fiind “mai plini de lumină”, ceea ce relevă un nivel vibraţional superior; de asemenea, populaţia din Shamballa este mult mai restrânsă numeric, de ordinul sutelor, în timp ce pământenii numără cateva miliarde. Au însă mulţi vizitatori, din toate dimensiunile, care vin aici datorită faptului că in Shamballa există un loc unic în Univers, numit Garuda, unde se pot petrece vindecări instantanee.
Garuda este un complex de temple, cele mai multe dintre ele având rol de pregatire şi triaj în vederea sosirii în Centrul Vindecător. Pentru a accede la un astfel de dar divin , cum este darul vindecării, cei veniţi aici trebuie să-l merite şi să fie pe deplin pregatiti pentru el. În Shamballa nu există boli şi suferinţe, însă în Univers se află încă multe fiinţe care greşesc, şi işi caută apoi vindecarea la Garuda.
Centrul Vindecător este o zonă de vid cosmic unde se şterg toate informaţiile eronate primite de corpul fizic de la celelalte structuri ale fiinţei, redând astfel sănătatea deplină.
Cei din Shamballa au preocupari spirituale înalte, fiind fiinţe foarte evoluate, care în general sunt dedicate ajutorării celorlalţi, în special a civilizaţiilor mai puţin dezvoltate, din dimensiunile inferioare ale acestui univers.Dacă ar fi să ne imaginăm o lume curată, unde nu exista poluare, vicii, boli şi suferinţe, atunci aceea este Shamballa.
Există o strânsă legatură între Terra şi Shamballa; s-a vorbit foarte mult despre anumite porţi de acces în această lume aflate în diferite zone ale planetei noastre, în special in Tibet. Aceste porti sunt o realitate, însă ele nu duc către interiorul Pământului, ci către dimensiunea a 5-a, unde se află Shamballa. Şi în România există astfel de portaluri, dintre care unul la camera subterană descoperită în Munţii Bucegi şi altul la Varful Omu; căile de acces sunt protejate de scuturi energetice imposibil de violat, deci forţarea lor este o utopie, astfel incât rauvoitorii nu pot trece dincolo fără voia Shamballei.
Shamballa este un regat autonom, condus de regele Maha, care, datorită meritelor sale spirituale se află acum în afara ciclului reîncarnărilor, nu este afectat de trecerea timpului şi se află acolo din voinţa proprie, pentru a-i ajuta pe ceilalţi. El este secondat de Confreria Celor 11, un consiliu regal alcătuit din 11 maeştri, fiecare deţinând cheia câte unui templu din cele 11 care se aflâ în jurul Centrului Vindecător.
Shamballa are ca misiune, printre altele, să ajute omenirea în momentul Marii Treceri în Noua Lume. Pentru aceasta, este nevoie de o deschidere a noastră către planurile superioare ale existenţei, şi de o îmbunătăţire calitativă a nivelului nostru de conştiinţă, astfel încât să putem primi ghidările lor. Aflându-ne pe o treaptă rezonatorie apropiată de lumea lor vom facilita comunicarea cu ei (care poate fi subtilă, telepatică, sau chiar fizică) şi astfel vom primi informaţii şi sprijin preţioase care ne vor servi drept ajutor în ascensiunea noastră către Noua Lume.

INGERII VINDECATORI

Poate nu ştiaţi, îngerii sunt cei mai bine pregătiţi medici.Ori de câte ori avem nevoie de ajutor, într-o problemă de sănătate, este bine să-i apelăm pentru a primi sprijinul lor.Acest lucru se poate face fie printr-o rugăciune, fie printr-o meditaţie în care invocăm prezenţa şi ajutorul lor, fie punându-ne în rezonanţă cu ei prin intermediul cristalelor.
Ingerii sănătaţii sunt de mare folos în caz de afecţiuni fizice, dar şi emoţionale sau mentale.Ei vindecă şi restabilesc echilibrul in fiinţa umană, redându-i armonia, şi raspund întotdeauna cererilor sincere, însa niciodată nu încalcă liberul arbitru al bolnavului, şi nici nu trec peste voinţa divină. Astfel, ei niciodată nu vor veni să ajute dacă cel în cauză nu este deschis către acel ajutor; uneori, voinţa divină hotărăşte că cea mai bună cale de evoluţie a persoanei bolnave este prin suferinţa dată de acea acea afecţiune, şi atunci intervenţia îngerilor este în deplină concordanţă cu aceasta.
Arhanghelul Raphael este cel care se ocupă de toate activităţile medicinei subtile: prevenire, vindecare. Numele său inseamnă “Dumnezeu vindecă” şi el supraveghează toate activităţile medicale care se desfaşoară pe Pamant, fiind patronul medicilor, vindecătorilor, tuturor practicienilor artei vindecării de orice fel.De asemenea, inspiră oamenii de stiinţă în a descoperi noi remedii vindecătoare, în dezvoltarea tuturor ramurilor medicale, asistă procedurile medicale şi le coordonează, bineînţeles fără a încălca liberul arbitru al medicilor sau al pacienţilor.
Arhanghelul Raphael emană o lumină verde-smarald, care este culoarea sănatatii.

PREVENŢIE MEDICALĂ ÎN NOUA ERĂ

Conceptul de prevenţie are la bază o sumă de reguli şi îndrumări necesare fiinţei umane pentru a-şi păstra constante echilibrul şi armonia cu Universul. Baza teoretică a acestui concept aplicată in proporţie de 100% ar duce la un rezultat fericit:o populaţie perfect sanatoasă, care nu ar mai avea nevoie, decat în mod excepţional, de intervenţia numeroaselor ramuri medicale actuale. În prezent, există eforturi susţinute în acest sens, orientate benefic, dar oarecum insuficient adaptate la nevoile reale ale fiinţei umane; se pune accent pe deprinderi ce ţin de igienă, protecţia muncii, lipsind însă elemente importante de educaţie sanitarţ, pe care le voi sublinia in cele ce urmeaza.
Este binecunoscut faptul că e mult mai uşor să previi decât să vindeci; un organism deja afectat se reface mult mai greu, fiind susceptibil la recidive, vindecarea necesitând timp, răbdare, eforturi suplimentare de toate felurile, inclusiv financiare; boala înseamnă, în majoritatea cazurilor şi implicaţii negative în ceea ce priveşte viaţa socială a individului şi activităţile lui zilnice.
În China antică, medicul de familie era remunerat corespunzător pentru menţinerea stării de sănătate a pacienţilor lui, şi era obligat să platească o poliţă pentru fiecare persoană aflată sub ingrijirea lui, dar care se imbolnăvea. Desigur, medicii chinezi aveau statutul unor înţelepţi, şi principala lor îndatorire era să conceapă un anumit stil de viaţă potrivit fiecăruia dintre pacienţii săi, astfel încât să se evite instalarea bolilor,şi dacă aceasta , din motive diverse, se intâmpla, la uşa casei medicului se aşeza în mod sugestiv un steag, ce arăta lumii întregi eficienţa ingrijirii sale vis-à-vis de pacienţii săi..Iată deci, câtă importanţă se acorda în acele vremuri prevenirii, linia medicală de atunci bazându-se preponderent pe îngrijirea de acest fel.
De ce s-a schimbat atât de mult in zilele noastre raportul prevenţie:curarisire? Omul modern, în graba sa, nu mai are timp pentru precauţii. Nu mai are timp să se întrebe ce este mai bun pentru el din punct de vedere al dietei, igienei şi a altor practici menite să-i întreţină starea de sănătate. El vine la medic doar când frecventele lui greşeli de organizare a propriei vieţi se materializează deranjant într-o stare generală marcată de suferinţa dată de boală.
Pentru ca, intr-adevăr să se obţină îmbunătăţiri reale în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei globului, e nevoie de o reevaluare a metodelor preventive folosite până acum:

A.Integrarea fiintei umane intr-un context spiritual de evoluţie personala.
Este de dorit să se facă acest gen de educaţie spirituală incă de la vârste fragede, subliniindu-se importanţa asumării proprii ca fiinţa divină, liberă pe drumul său evolutiv, având ca ţintţ principală realizarea de sine prin acumularea de calităţi şi experienţe de viaţă transformatoare şi benefice.Copiii şi tinerii indrumaţi către imbogăţirea fiinţei işi vor răspunde mai uşor la întrebările existenţiale ce frământa omenirea de secole: “de unde venim?”, “incotro ne indreptăm?”, “care este scopul vieţii noastre?”.
Negarea laturii spirituale care işi doreste să se manifeste a dus la o trunchiere dureroasă a fiinţei umane complete şi are ca rezultat suferinţa.

B.Cunoaşterea
Ignoranţa de care suferă fiinţele umane în zilele noastre este sursa primară de dezechilibru şi boală.Limitarea şi lipsa de inţelegere a principiilor vitale esenţiale, a legilor divine universal valabile, ba chiar respingerea lor, este o caracteristică frecvent întâlnită în Kali Yuga (epoca actuală, a decăderii în tradiţia hindusă).Pentru a înlătura acest neajuns, este necesară introducerea în sistemul educaţional a cunoaşterii veritabile; şcoala de astăzi îi invaţă pe copii ştiinte exterioare, ce ţin de lumea concretă, dar nu le spune mai nimic despre managementul propriului univers interior, cultivare personală, reale valori spirituale.Celebrele legi hermetice pot reprezenta o bază înţeleaptă a menţinerii echilibrului şi sănătăţii umane:
1) Legea Mentalismului (“Totul este spirit, Universul este mental”)
2) Legea Corespondenţei (“Ceea ce este sus este ca şi ceea ce este jos, ceea ce este jos este ca şi ceea ce este sus”)
3) Legea Vibraţiei (“Nimic nu este în repaus, totul se mişcă, totul vibrează”)
4) Legea Polarităţii (“Totul este dublu, orice lucru are doi poli; totul are două extreme”)
5) Legea Ritmului (“Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru are durata sa; totul evoluează apoi degenerează, ritmul este constant”)
6) Legea Cauzei şi a Efectului (“Orice cauză are efectul ei şi orice efect are cauza sa; hazardul nu este decât un nume dat unei legi necunoscute”)
7) Legea Genului (“Este un gen în toate lucrurile, totul are principiile sale, masculin şi feminin; genul se manifestă pe toate planurile”)
La acestea se adaugă:
8) Legea Liberului Arbitru
9) Legea Fiinţării (totul este ciclic in Univers)
10) Legea Iubirii, de fapt cea mai importantă dintre ele, ea aflându-se la baza tuturor mecanismelor existenţiale.
Cele 10 porunci creştine aduc şi ele , de asemenea, o completare în acest sens.
Acceptarea in medicina actuală a modelului uman complet şi a complexului CAUZA SUBTILA A BOLII→EFECT SUBTIL→EFECT ÎN PLAN FIZIC (afecţiune, boală) ar însemna un pas uriaş înainte ca şi rezultate terapeutice.


C.Aplicarea practică a cunoştinţelor dobândite
În acest fel se va elimina sensul unidirecţional al relaţiei medic-pacient, în care primul hotărăşte ce-i mai bine pentru al doilea, în timp ce acesta este de cele mai multe ori complet ignorant în ceea ce priveşte propria sănătate.Profilaxia şi vindecarea s-ar realiza mult mai uşor în cazul unor oameni instruiţi şi educaţi în sensul unei vieţi sănătoase, divin orientate şi armonioase.Această a 3-a etapă este foarte importantă, deoarece cunostinţele asimilate nepuse în practică nu au nici o valoare.